Concertul-spectacol „Visătorul trezit” va avea loc în premieră absolută luni, 27 mai, ora 19.00, la sediul Operei Naţionale Bucureşti, evenimentul fiind organizat în cadrul celei de-a 23-a ediţii a Festivalului „Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi” (SIMN), ediţie ce se desfăşoară între 25 şi 31 mai a.c. în Bucureşti şi în mai multe oraşe din ţară.
Co-producţie a Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian” şi a Operei Naţionale Bucureşti, „Visătorul trezit” este o operă transrealistă într-un act (prolog şi şapte tablouri), evenimentul fiind gândit de autoarea Mihaela Vosganian pentru un ansamblu de solişti, actori păpuşari, grup vocal, orchestră şi dansatori, incluzând momente de ilustraţie video, dans sau sunete procesate. Forma experimentală, inedită a „Visătorului trezit” este o continuare firească a viziunii suprarealiste creatoare care a stat la baza spectacolului, intenţia autoarei fiind aceea de a realiza un nou tip de opus care ilustrează conceptul de transrealism arhetipal.
O viziune nouă, transrealismul arhetipal îşi propune să recupereze funcţiile arhetipale ale artei (spre exemplu funcţia ritualică, catarctică, extatică), dar şi să exprime o nouă formă suprarealistă, explorând subconştientul, accesând anumite tehnici onirice şi, totodată, recuperând tiparele sau prototipurile specifice civilizaţiilor arhaice.
Arhetipalul este ilustrat în spectacol nu doar în plan tridimensional, ci şi cvadimensional, într-un demers artistic ce vizează experienţa actului visării conştiente – fie ea de tip şamanic, hipnotic sau holotropic – prin muzică, mişcare, dans, cuvânt şi efecte vizuale. Astfel, cele şapte tablouri şi prologul vor aduce în faţa spectatorilor tematici precum şamanismul şi creaturile totemice, cele patru elemente, ritualuri şi ceremoniale de iniţiere, măşti şi vise.
Co-producţie a Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian” şi a Operei Naţionale Bucureşti, „Visătorul trezit” este o operă transrealistă într-un act (prolog şi şapte tablouri), evenimentul fiind gândit de autoarea Mihaela Vosganian pentru un ansamblu de solişti, actori păpuşari, grup vocal, orchestră şi dansatori, incluzând momente de ilustraţie video, dans sau sunete procesate. Forma experimentală, inedită a „Visătorului trezit” este o continuare firească a viziunii suprarealiste creatoare care a stat la baza spectacolului, intenţia autoarei fiind aceea de a realiza un nou tip de opus care ilustrează conceptul de transrealism arhetipal.
O viziune nouă, transrealismul arhetipal îşi propune să recupereze funcţiile arhetipale ale artei (spre exemplu funcţia ritualică, catarctică, extatică), dar şi să exprime o nouă formă suprarealistă, explorând subconştientul, accesând anumite tehnici onirice şi, totodată, recuperând tiparele sau prototipurile specifice civilizaţiilor arhaice.
Arhetipalul este ilustrat în spectacol nu doar în plan tridimensional, ci şi cvadimensional, într-un demers artistic ce vizează experienţa actului visării conştiente – fie ea de tip şamanic, hipnotic sau holotropic – prin muzică, mişcare, dans, cuvânt şi efecte vizuale. Astfel, cele şapte tablouri şi prologul vor aduce în faţa spectatorilor tematici precum şamanismul şi creaturile totemice, cele patru elemente, ritualuri şi ceremoniale de iniţiere, măşti şi vise.
